Anual, România vinde artă în valoare de peste 18 milioane de euro, sumă ce este în creștere în comparație cu anii anteriori. Evoluția este una laudabilă, în condițiile în care până în 2013 piața de artă din România a cunoscut un regres, pe fondul crizei financiare. Romanul Adrian Ghenie, cel mai bine cotat pictor român, a vândut în 2019, la casă de licitații Christie’s din Londra, pentru 2,65 milioane de lire sterline, echivalentul a 3 milioane de euro, un tablou care face parte dintr-o serie cunoscută a artistului în care acesta explorează relația dintre artă și istorie, de această dată cu referire la liderul nazist Hermann Görinng avid colecționar de artă. Despre cota de piață a pictorilor români și profilul colectionarului vorbim cu Luciana Stanciu, expert în artă și proprietar al casei de licitații VIKART.

1.      Cât de căutați sunt pictorii români (clasici sau contemporani) pe piața din România?

L. S Piața de artă din România s-a dezvoltat mult și și-a schimbat orientarea, cu precădere în ultimul deceniu. Iubitorii de artă nu mai sunt tributari ideii potrivit căreia o colecție este cu atât mai valoroasă cu cât ai mai multe lucrări semnate de artișți străini; să fim sinceri, cei mai mulți cumpărători de artă nu își puteau achiziționa o lucrare originală semnată de un nume mare al plasticii lumii, așa că, dacă achiziționau lucrări ale unor artiști străini, erau fie opere ale unora fără o cotă mare de piață, fie copii sau piese „à la manière de”. În chip paradoxal, perioada izolării comuniste nu a fost una rea pentru artă noastră, publicul nu prea avea multe șanse să descopere sau să achiziționeze lucrări din alte țări, așa că s-au apropiat și mai mult de plastică românească. Dar, îndată după anul ’89, trebuie să recunoaștem, fascinația pentru tot ce era străin, venea „de afară” s-a manifestat și în artă – în fond și comerțul cu artă urmă tendințele celui cu bunuri. Dar nu a trebuit să treacă multă vreme pentru că adevărații colecționari și iubitori de artă să se întoarcă la valoare, să realizeze că nu orice experiment e admirabil, doar pentru că este străîin și plastică românească – gravură, pictură, sculptură, tapiseria și toate celelalte modalități de manifestare a ei –  și-a căpătat poziția meritată. De aceea și eu, atunci când m-am gândit la înființarea unei Case de licitații am găsit că arta românească modernă și contemporană se va tranzacționa cu succes. 

2. Pot crea surprize pictorii români, plasticienii în general, pe piața internațională? Avem printre artiștii contemporani un al doilea Ghenie?

L.S Da, artiștii români contemporani sunt foarte talentați, creativi, au o incontestabilă originalitate, pe lângă știința de a mânui limbajul plastic în sine, deci pot crea oricând surprize pe piața mondială de artă. Să spunem că „surpriza” Adrian Ghenie este un tânăr artist contemporan – are doar 43 de ani! –, deci, se poate! Cu o condiție: artistul să înțeleagă rostul managerului de artă, al PR-ului, al curatorului care să îi reprezinte bine interesele. Nu este o pledoarie pro domo, dar, pentru că un alt artist să ajungă la cotațiile internaționale ale lui Ghenie, e nevoie să nu mai vândă din atelier sau din expozițîi mici, în anonimat, ci să aibă tranzacționări în licitații, să își găsească un dealer de artă, un curator, un galerist valoros, un manager care să se ocupe de tot ce înseamnă „ieșirea în lume” a lucrărilor sale. Trăim într-o lume în care valoarea trebuie dublată de reclamă, iar cea mai bună publicitate ți-o faci fiind cotat pe o piață cu adevărat concurențială. Să fii bun la tine acasă nu mai e destul, trebuie să înfrunți lumea cu mult curaj, dar nu în chip amatoristic, ci cu profesioniști în reprezentare și comunicare, în vânzări. În România, managementul de artă e la începuturi, dar cred în forța și priceperea celor care „iau în primire” un artist. Vom auzi, cu certitudine, și de alte succese românești

3.     Care sunt culisele unei licitații? Cu cât timp înainte se pregătește, cum se aleg loturile și cum sunt anunțați colecționarii?

L.S  Probabil că fiecare Casă de licitații are propriul stil de lucru, nu știu dacă e bine să dau idei… Noi – adică eu și colaboratorii mei, experții de artă, cei care se ocupă de comunicare… practic toți, încercăm să facem un portofoliu cât mai însemnat de lucrări, și, în funcție de acestea, stabilim o tematică pentru următoarea ședință de licitație. Asta se întâmplă cu luni bune înaintea sesiunii de vânzare propriu-zisă. Odată stabilit elementul dominant, titlul licitației, operăm o selecție exigentă a loturilor, le alegem pe acelea care se subsumează cel mai bine temei și sunt de valoare certă, astfel încât să oferim licitatorilor opere de nerefuzat, piese care ar face mândria oricărei colecții. Loturile fotografiate, descrise, ajung să alcătuiască un catalog, pe care îl tipărim și apoi îl transmitem colecționarilor, cu care păstrăm legătura prin cele mai felurite mijloace, de la contacte personale la cele electronice.

4.      Cum vedeți piața din România în 2020? A crescut interesul românilor pentru artă?

L.S Avem cifre care dovedesc o creștere continuă, de la an la an, a valorii tranzacțiilor pe piața de artă, așa că, dacă nu vom avea evenimente spectaculoase în societate, și nu doar în România, ci și în lume (pentru că licitatorii noștri sunt oameni ale căror venituri depind de mersul afacerilor care sunt corelate cu situația din firmele și statele partenere), suntem optimișți că trendul ascendent se menține. Interesul românilor pentru artă este și el în creștere, mulți au înțeles că, așa cum investești într-o firmă, poți investi și într-un obiect de artă, cu beneficiul că o pictură sau o sculptură, a căror valoare poate crește în timp, îți și înfrumusețează viața, ceea ce o investiție în alte bunuri nu o poate face.

5.      De ce promovați doar pictori contemporani?

L.S Am ales această nișă pe piața de artă pentru că eu cred în forța creatoare a contemporanilor, pe care îi văd drept continuatorii clasicilor artei româneșți. Să ne gândim că, în câteva decenii, ei vor fi categorisiți drept clasici, pentru că schimbul de generații se face chiar sub ochii noștri. Lucrările contemporanilor mai au o excepțională calitate: asupra lor nu pot fi dubii cu privire la autenticitate, iar asta dă mare încredere colecționarilor; omul modern își dorește o artă cu care să se simtă contemporan, care să îl împlinească emoțional. Așa cum este și sloganul Casei noastre de licitații, noi am ales să ne dedicăm cu precădere artei: „Artă pentru oamenii de azi!”