Slow fashion made in Romania: „Nimic nu se pierde, totul se transformă” – Sabina Georgescu despre artă, identitate și modă cu sens

 „Un stil cu tupeu: îmi place să pun întrebări prin hainele mele” – Sabina Georgescu despre modă, curaj și autenticitate


Designer vestimentar, artist vizual și fondatoarea brandului SABINNE, Sabina Georgescu nu urmează tendințele – le provoacă. Într-o industrie care aleargă după fast-fashion și validare superficială, ea alege sustenabilitatea, autenticitatea și libertatea de exprimare. Un interviu despre curaj, creație și moda care spune povești.


Sabina Georgescu. Foto Pavel Radulescu

Sabina Georgescu, designer vestimentar, antreprenor, fondator SABINNE, artist vizual, doctorand UNARTE, modă


Offliner: Care a fost primul tău contact cu designul vestimentar? Ai știut dintotdeauna că vrei să urmezi acest drum?

Sabina Georgescu: Am știut dintotdeauna că, indiferent ce aș alege, voi lucra după propriile reguli și voi face acel lucru atâta timp cât îmi va oferi satisfacția auto-dezvoltării. Nu aș fi putut niciodată să mă încadrez, să simt că am o viață fericită într-un domeniu unde nu mă puteam exprima liber, într-un domeniu unde ar fi trebuit să am mereu grijă ce spun și cum spun, într-un domeniu unde m-aș fi simțit constrânsă. Pentru mine designul vestimentar și arta, în general, oferă oportunitatea liberei exprimări, mai mult decât orice alt domeniu. În plus, pentru a face design nu este suficient să ai talent la desen sau să știi să coși. Implică mult mai multe cunoștințe…de antreprenoriat, de PR, de creare de conținut, deci nu prea am șanse să mă plictisesc 🙂

Primul contact a fost cu baletul, am fost foarte atrasă de această lume a spectacolului, de costumele fabuloase și mișcările grațioase care exprimau mai mult decât cuvintele. Albumele de artă din casă, rochiile și revistele de modă ale mamei, talentul bunicii mele de a se îmbrăca cu stil, fără a avea multe haine, cam acestea sunt lucrurile care m-au impresionat încă de copil.

Cum ai defini stilul tău ca designer? Ce elemente sunt nelipsite din creațiile tale?

Un stil curajos, care are ”tupeul” să pună întrebări. Îmi place să mă joc cu texturile, să creez structuri textile tridimensionale. Chiar și cele mai ”cuminți” piese ale mele au atitudine și o poveste în spate.

Model: Diana Simota
Foto: Remus Nicolaescu
Design: Sabinne

Există o piesă vestimentară sau o colecție de care ești cel mai mândră? Povestește-ne despre ea.

Am mai spus-o și cu alte ocazii… Sunt mândră de toți ”copiii” mei. Nu pot alege între creațiile mele. Fiecare a reprezentat un moment în viața mea, fiecare a însemnat muncă, efort, energie investită. Am avut succese diferite, cu fiecare. Spre exemplu, cu Blue Gardens am avut norocul să prezint la Paris în cadrul unui proiect dezvoltat de Institutul Cultural Român și Universitatea Națională de Modă. A fost expusă la Romanian Design Week, precum și în alte contexte. Cu Lava Ego și Metamorph am câștigat premii internaționale și am fost cooptată în proiecte care se desfășoară și la acest moment. Cu Sense of Wonder, am avut o expunere mediatică foarte bună. Măiastra a fost un umil omagiu adus lui Constantin Brâncuși, inspirat din seria de lucrări Pasărea în Văzduh și din folclorul românesc. Cu fiecare proiect, am explorat foarte mult, mi-am permis libertatea de a mă duce în direcțiile care mă fascinau.


Proiectul Blue Gardens, expus la Palatul Telefoanelor, în cadrul Romanian Design Week 2019


Lava Ego
Model: Nara Jackson
Foto: Jenezep
MUA: Daniela Stanciu
Metamorph
Model: Eva Tănase
Foto: Andrei Ghiță
Direcție artistică și design: Sabina Georgescu
Măiastra
Model: Alexandra Apetrei
Foto: Iulian Sima
Direcție artistică și design: Sabina
Sense of Wonder
Model: Rebecca Bumbutu
Photo: Andrei Ivan
MUA: Ileana Dobrota

Care este cea mai mare provocare pe care ai întâmpinat-o în industria modei și cum ai depășit-o?

Cea mai mare provocare este să rămâi onest cu tine însuți, să nu faci compromisuri, să rămâi independent într-o mare de ”bisericuțe”. Atâta timp cât te focusezi pe creație și pe propriul drum, realizezi că nu te poate atinge nimic.

5. Cum vezi industria fashion în România comparativ cu cea internațională? Ce crezi că ar trebui să se schimbe?

Sincer, cred că sistemul nu funcționează 100% ok nicăieri. Este un domeniu cu foarte multe provocări, orgolii, lupte de putere, dar oferă și multe satisfacții. Cred că ar trebui să existe mai multă comunicare. Comunicarea nu rezolvă tot, dar rezolvă multe.


Despre sustenabilitate și viitorul modei:

Sustenabilitatea a devenit un subiect din ce în ce mai important în modă. Cum integrezi această filosofie în creațiile tale?

Sustenabilitatea în modă a fost filosofia de funcționare a propriului atelier încă de la înființare, din 2015. Îmi amintesc foarte clar că, la acel moment, toate brandurile se focusau pe producție de serie, care să genereze profit cât mai mare, cât mai repede. Publicul era și el sedus de tendințele galopante și de dorința nestăvilită de a fi ”la modă”, încurajată de revistele de profil și diverși stiliști.

Practic, în 2015, dacă veneai ca designer cu un discurs care promova stilul personal, în detrimentul goanei după tendințe, dacă propuneai vestimentație de nișă, dacă îți doreai să prezinți doar colecții cu un grad mare de creativitate și nu 4 colecții pe an, pentru că așa e sistemul, erai considerat atipic, ca să mă exprim elegant și să nu zic ”nebun”. Sabinne a fost gândit ca un brand de slow-fashion ce realizează colecții relevante și creative, serii mici sau produse unicat, tinde spre dezideratul ”0 deșeuri” și promovează investiția responsabilă în stilul personal, nu în achiziții vestimentare compulsive. Îmi place să spun că în atelier, ”nimic nu se pierde, totul se transformă”, pentru că folosesc și cele mai mici bucăți de materiale pentru a crea accesorii vestimentare, structuri textile noi sau pentru a le integra în lucrări de artă textilă.

Inima din resturi 2024
Lucrare de artă  textilă, realizată  din resturi de materiale textile, în ideea sustenabilității, expusă  la UNA Galeria, în cadrul expoziției Școlii Doctorale a Universității Naționale de Arte București 11.12.2024 – 12.01. 2025

Crezi că moda sustenabilă poate deveni noul standard sau este încă un concept de nișă? Ce ar trebui să se schimbe pentru o adoptare mai largă?

Îmi doresc să fim mai responsabili toți actorii din acest domeniu: și brand-urile, și designerii, și jurnaliștii de modă, și stiliștii, și consumatorii. Pentru că toată această producție în exces și acest consum în exces a generat mari probleme de mediu, a afectat ireversibil ecosisteme din numeroase puncte de pe glob. Cel mai mare neajuns al acestei industrii este faptul că generează cantități uriașe de deșeuri care nu pot fi reintegrate în circuitul natural. Sunt de părere că fiecare brand de modă ar trebui să vină cu soluții viabile în privința acestor probleme. Fie că se orientează către principiul ”0 waste”, sau fac investiții în cercetarea materialelor biodegradabile, reducerea producției de materiale sintetice, sau sprijinirea comunităților creative autentice, orice inițiativă este lăudabilă.

Materialele eco-friendly sunt încă destul de costisitoare și greu accesibile. Cum crezi că putem face moda sustenabilă mai accesibilă pentru consumatori?

Materialele eco-friendly nu sunt mai scumpe decât materialele sintetice ”de lux”, de exemplu. Bumbacul, mătasea, lâna sunt materiale organice care nu afectează mediul înconjurător atunci când se descompun. Ele sunt mai durabile, oferă confort termic sporit și pot fi reciclate mai ușor. În schimb materialele sintetice precum polyesterul sau blana artificială fac infinit mai mult rău mediului înconjurător și trebuie folosite responsabil. Gândiți-vă la prețul unei rochii ”de ocazie” realizată din dantelă de obicei sintetică, mii de mărgele de plastic, paiete, fulgi și alte elemente decorative și numărul de purtări aferent. Iată o investiție vestimentară destul de nesustenabilă.

De preferat ar fi să apelăm la închiriere, sau vintage pentru ținute pe care știm că nu le vom purta des. Sau să apelăm la designeri autohtoni pentru a crea o ținută specială, pe care să o adaptăm în mai multe situații.

Este adevărat că în ultimii ani, cercetările în domeniu au dat roade creând materiale bio-degradabile cu care se poate lucra în industria modei, precum fibra de ananas, piñatex, pielea vegană din cactus, coji de mere sau sâmburi de struguri, sau fibrele provenite din ciuperci (mycelllium). Poate acestea sunt încă la costuri mai ridicate de producție, însă pe măsură ce crește cererea pentru ele, sunt convinsă că se vor ajusta și aceste aspecte.

Consumatorii este bine să se informeze nu doar asupra prețului, ci și asupra eticii prin care acesta a fost realizat. Nu mai este niciun secret modul în care industria de fast-fashion își tratează lucrătorii, neplătindu-i corespunzător, ignorându-le drepturile și apelând la munca infantilă. Un proverb englezesc spune așa: ”Sunt prea sărac, ca să mă îmbrac prost!” Nu doar prețul ar trebui să conteze atunci când facem investiții vestimentare, ci și calitatea materialelor folosite și etica muncii.



Despre sustenabilitate și alegeri conștiente

Ce părere ai despre fenomenul fast fashion și impactul său asupra mediului?
Cum putem încuraja consumatorii să facă alegeri mai responsabile?

Fast fashion își permite să aducă în fața consumatorilor haine la prețuri foarte mici pentru că nu își plătește lucrătorii corespunzător, nu le respectă drepturile și apelează la munca la negru. Informațiile sunt peste tot, nu trebuie decât să alegi să le vezi.
Ceea ce pot face consumatorii pentru a alege mai responsabil este să își cunoască silueta și stilul personal foarte bine, să facă o selecție conștientă atunci când vine vorba de haine. Pot să opteze pentru piese mai scumpe, dar mai expresive, în loc să acumuleze piese basic în număr foarte mare. Este nevoie de informare și în zona de reciclare textilă. Știm că începând de anul acesta, Comisia Europeană a impus colectarea separată a deșeurilor textile și reciclarea lor. Este de dorit o informare cu privire la metodele de reciclare, astfel contribuind la un impact pozitiv asupra mediului înconjurător.
Consumatorii pot preveni consumul excesiv de fast fashion, creând o rezistență mai mare în fața tehnicilor de marketing care încurajează supraconsumul, în special în perioada sărbătorilor sau a reducerilor.
Consumatorii pot opta să încurajeze activitatea atelierelor mici și a producătorilor și artizanilor locali cumpărându-le produsele, astfel ajutându-i să își desfășoare activitatea în mod legal, să își permită să se auto-dezvolte în continuare, să poată juca un rol mai important în piață.


Care sunt designerii sau brandurile pe care le admiri pentru abordarea lor sustenabilă?

Vivienne Westwood a avut un mesaj ecologist foarte puternic. Toți cei care vin cu o contribuție reală la acest domeniu și nu doar invocă un discurs actual (pe care mâine îl vor schimba, probabil), merită atenție și apreciere. Nu pot să iau în considerare designeri care brusc și-au adaptat optica, de unde până acum aveau alte principii și priorități.


Online vs. Offline în industria modei

Social media a schimbat complet felul în care percepem moda. Crezi că este un avantaj pentru designeri sau mai degrabă o presiune în plus?

„Parcă nu făceam destule lucruri, a trebuit să învăț să fac și conținut.”
Poți privi în mai multe feluri treaba asta cu social media. Pe de o parte ne-a obligat să ne dezvoltăm un set de skill-uri pe care nu știam că trebuie să le avem, punând astfel o presiune în plus pe creativii din acest domeniu. Dar pe de altă parte, am învățat să ne arătăm munca. Multă lume nu știa ce înseamnă acest proces creativ care se află la baza oricărei colecții. În trecut prezentările de modă erau cele mai mediatizate, însă procesul de lucru, orele de muncă nu le arăta nimeni. Social media cred că a pus și această muncă în vizorul publicului și oamenii sper că au devenit mai conștienți de ce este în culisele vieții aparent lipsite de griji și fabuloase a creatorilor.


Ai vreodată nevoie să te deconectezi de la lumea digitală? Cum îți găsești inspirația în afara ecranelor?

Domeniul în care activez este preponderent vizual. Este foarte important să știi să „vezi” o colecție, pentru a o putea transpune în realitate și a o prezenta publicului.
Însă defilările de modă nu mai sunt de mult despre haine. Au migrat către zona de spectacol sau performance, incluzând elemente auditive, olfactive, în încercarea de a oferi o experiență senzorială completă. Deci pentru o viziune cât mai complexă, este nevoie să îți antrenezi și celelalte abilități.
Personal, reușesc să mă deconectez de la ecrane și să îmi stimulez creativ și celelalte simțuri ascultând, de exemplu, muzică la pick-up. Îmi place să îmi ascult artiștii preferați fără reclame, fără contribuții la programe de live-streaming, fără întreruperi.
Cititul de cărți (nu Kindle sau de pe laptop sau de pe telefon) îmi exersează mintea. Plimbările în natură, când uit intenționat să îmi iau telefonul, îmi antrenează simțurile. Zilnic scriu de mână. Nu îmi place să mă anesteziez, să mă extrag din viața reală. Tot ceea ce e real, e viu. Iar viața hrănește creativitatea.


Dacă ar trebui să creezi o colecție inspirată exclusiv din experiențe offline, cum ar arăta aceasta?

Eu sunt o persoană destul de offline în viața mea privată și cred că de acolo îmi vine și energia de a crea. Deci cumva, creațiile mele de până acum au reflectat viața reală, nu vreo experiență virtuală.


Contact



Discover more from offliner

Subscribe to get the latest posts sent to your email.

Leave a comment