Money Dysmorphia: De ce ne simțim săraci chiar și când nu suntem?


Într-o lume în care „succesul” se măsoară în vacanțe exotice, genți de designer și clipuri din penthouse-uri cu piscină, mulți ajung să creadă că nu au suficient – chiar și atunci când câștigă bine. Nu e lăcomie. E o realitate psihologică tot mai frecventă: money dysmorphia. O distorsiune a percepției financiare care te face să te simți constant în urmă, oricât ai avea în cont.


Ce este money dysmorphia?

Termenul money dysmorphia este inspirat din cel al tulburării de percepție corporală (body dysmorphic disorder), în care o persoană nu își percepe corect imaginea fizică, chiar dacă în realitate nu are „defectele” pe care le crede. În cazul banilor, distorsiunea apare atunci când nu reușim să vedem clar cât de bine o ducem financiar și simțim în mod constant că nu avem „destul”.

Foto Freepik

Această stare este alimentată de comparații sociale continue, așteptări nerealiste și un sistem economic care pune presiune constantă pe ideea de mai mult. Psihologii explică faptul că aceste percepții pot duce la anxietate, decizii financiare dezechilibrate și o relație nesănătoasă cu banii.

„În money dysmorphia, oamenii nu își pot aprecia corect situația financiară. Chiar și cu un venit peste medie, trăiesc cu teama că nu au destul pentru a fi în siguranță” – explică psihoterapeutul financiar Bari Tessler.
Sursa


Când ai destul, dar simți că nu ești „acolo”

Poți avea o casă închiriată, un job decent, un cont de economii și totuși să simți o neliniște constantă că nu faci „suficient”. Aceasta nu e doar o frică rațională de viitor, ci o formă de nesiguranță înrădăcinată în modul în care ne raportăm la bani.

Pentru unii, această distorsiune vine dintr-un trecut marcat de lipsuri. Dacă ai crescut cu bani puțini, chiar și după ce viața ta s-a schimbat, poți simți că „sărăcia” te urmărește și că nu meriți bunăstarea pe care o ai acum. Se creează o loialitate invizibilă față de greul pe care l-ai trăit, care îți sabotează prezentul.

„Când nu ești obișnuit cu abundența, nu știi cum să o primești. Te simți vinovat. Te autosabotezi.” – spune autoarea și terapeuta Marla Taviano.
Sursa


Comparația care doare (și costă)

Rețelele sociale sunt unul dintre cei mai mari factori declanșatori ai money dysmorphia. Nu vedem doar viața prietenilor apropiați, ci și a influenceri-lor, antreprenorilor, vedetelor. Feed-ul devine o vitrină a abundenței și, inevitabil, începem să credem că noi suntem în urmă.

Un studiu realizat de Bankrate arată că aproape jumătate dintre americanii din Generația Z și Millennials cred că nu o duc bine financiar, deși câștigă peste media națională.
De ce? Pentru că își compară viața cu ce văd online.

Cultura „rich content” – vloguri din Dubai, haine de lux, brunch-uri scumpe – influențează subtil percepția realității. Începem să credem că așa ar trebui să fie normalul și că noi avem o problemă pentru că nu trăim la acel nivel.


Efecte reale: De la decizii impulsive la burnout financiar

Money dysmorphia nu este doar o tulburare mentală pasivă. Are efecte reale asupra comportamentului financiar:

  • Unii devin obsedați de economisire, neputând să se bucure de banii câștigați.
  • Alții cheltuie compulsiv ca să valideze că sunt „în rând cu lumea”.
  • Mulți trăiesc cu un stres constant, indiferent de venit, și amână bucurii simple din frica de „a nu rămâne fără”.

Se creează astfel un burnout financiar în care munca devine o cursă fără final, în care nu există niciodată destul.


Cum îți recapeți claritatea financiară

Vestea bună? Poți ieși din această percepție distorsionată. Nu ușor, dar cu pași conștienți:

  1. Detox digital
    Unfollow masiv. Curăță-ți feed-ul de conținut care te face să te compari. Alege să urmărești oameni care vorbesc despre realitate, nu doar despre lux.
  2. Definește-ți propriul „destul”
    Ce înseamnă pentru tine stabilitate? Ce ai nevoie, concret, ca să te simți bine? Cifre reale, nu idealuri abstracte.
  3. Terapie financiară sau coaching
    Există specialiști care te pot ajuta să îți înțelegi relația cu banii. Nu e vorba doar despre cifre, ci despre emoții, traume și convingeri limitative.
  4. Cultivă recunoștința și prezentul
    Practici simple, precum jurnalul de recunoștință sau bugetarea conștientă, te ajută să te întorci la realitatea ta, nu la fantezia altora.

Money dysmorphia nu este un eșec personal, ci un simptom al vremurilor în care trăim. Nu ești singurul care simte că nu are suficient. Dar adevărul e că, în majoritatea cazurilor, ai deja destul – doar că nu îl mai vezi clar. E timpul să-ți resetezi privirea.




Discover more from offliner

Subscribe to get the latest posts sent to your email.

Leave a comment