
Soprana Felicia Filip nu mai are nevoie de nicio prezentare în lumea operei. Dar poate mai puțini știu că, dincolo de vocea sa inconfundabilă, ea este sufletul din spatele Operei Comice pentru Copii, un loc unde arta și copilăria se împletesc magic. Într-un interviu cald și profund, Felicia Filip ne vorbește despre copilărie, artă, emoție și miracolul sincerității venite din ochii celor mici.
Offliner: Sunteți o prezență emblematică în lumea operei, dar și o forță creativă în spatele Operei Comice pentru Copii. Ce v-a determinat să construiți un spațiu atât de viu și magic pentru cei mici?
Felicia Filip: Întotdeauna am simțit că magia muzicii trebuie împărtășită, nu păstrată doar pentru cei care deja o cunosc. Copiii au o deschidere naturală către frumos, iar dacă le oferim acces la arta vie de la cele mai fragede vârste, le putem modela gusturile, sensibilitatea, și poate chiar viitorul. Opera Comică pentru Copii a fost și este pentru mine un vis transformat în misiune – aceea de a construi un spațiu unde copilăria și arta se întâlnesc cu bucurie, fantezie și respect.
Ce înseamnă pentru dvs. copilăria? Și cât din copilul Felicia trăiește azi în femeia și artista care aduce atâta bucurie copiilor?
Pentru mine, copilăria înseamnă libertate, curiozitate și o sete neînfricată de a descoperi. Copilul Felicia trăiește în mine în fiecare moment în care mă mir de un răsărit, în fiecare dată când aud râsul unui copil în sală sau când emoția unei premiere mă face să uit că am în spate ani întregi de scenă. Dacă aș pierde legătura cu acel copil interior, nu cred că aș mai putea crea pentru cei mici cu aceeași sinceritate.
Într-o lume în care ecranele devin din ce în ce mai atrăgătoare pentru cei mici, cum reușiți să-i aduceți aproape de arta vie, de spectacolele jucate cu emoție, pe viu?
Cheia este experiența. În fața unui ecran, copilul privește pasiv. La operă, trăiește activ. Vede costume, simte vibrația muzicii, interacționează cu personajele, râde, se miră, aplaudă. Noi nu concurăm cu tehnologia, ci oferim o alternativă plină de suflet. De aceea am creat spectacole interactive, tururi ghidate, ateliere și festivaluri care transformă vizita la Operă într-o aventură. Și e atât de frumos să vedem că, odată ce le-au descoperit, copiii vor să revină.
Cum se transformă o operă clasică atunci când e gândită pentru copii? E o provocare să păstrați farmecul operei și totodată să o faceți pe înțelesul celor mici?
Este, într-adevăr, o provocare frumoasă. Nu ne propunem să „simplificăm” arta, ci să o adaptăm astfel încât copiii să o simtă aproape. Păstrăm esența muzicii, dar condensăm povestea, adăugăm momente de umor, culoare, dialog direct cu publicul. Le oferim copiilor exact ceea ce pot cuprinde emoțional și cognitiv, fără a-i subestima. Dimpotrivă, îi tratăm cu seriozitate, pentru că arta nu trebuie simplificată la nivelul lor, ci ridicată, cu blândețe, la sufletul lor.

Ce ați spune unui părinte care n-a fost niciodată cu copilul său la un spectacol de la Opera Comică pentru Copii? Ce s-ar putea schimba după o astfel de experiență?
Aș spune: „Încercați o dată și vă veți întoarce de multe ori.” Un spectacol OCC este mai mult decât un eveniment artistic – este un timp de calitate petrecut împreună, un spațiu în care copilul și părintele descoperă, se emoționează și se bucură împreună. Am văzut părinți care, după primul spectacol, ne-au spus că au regăsit o parte din copilul lor uitat. Și copii care, ieșind din sală, au spus că vor să devină tenori, balerine sau regizori. Acesta este miracolul artei.
Ce credeți că ar avea nevoie să audă un copil în ziua de azi, într-o lume în care e tot mai mult zgomot și tot mai puțină magie?
Cred că un copil are nevoie să audă: „Ești important. Contezi. Poți schimba lumea cu imaginația ta.” Trăim într-o epocă grăbită, în care copiii sunt uneori tratați ca niște „mini-adulți” care trebuie să performeze. Eu cred că trebuie să le spunem povești, să-i privim în ochi, să-i lăsăm să viseze și să le dăm voie să rămână copii. Magia nu e pierdută, doar că trebuie uneori reaprinsă. Iar arta este una dintre cele mai sigure scântei.

Care e lecția cea mai valoroasă pe care ați învățat-o de la copii, ca artist și ca director al Operei Comice pentru Copii?
Copiii m-au învățat sinceritatea. Ei nu aplaudă din politețe și nu zâmbesc pentru că așa trebuie. Dacă le place, râd și sar în picioare. Dacă nu, știi imediat. Acest feedback sincer te obligă la autenticitate. Ca director, m-au învățat că e nevoie de multă muncă „în spate” ca magia din „față” să funcționeze. Dar și că bucuria lor merită fiecare efort.

Cum crește un copil altfel atunci când i se oferă artă, muzică, poveste? Ce ați observat la micii spectatori în toți acești ani?
Arta face copiii mai deschiși, mai empatici, mai curioși. I-am văzut cum, de la o vizită la alta, pun întrebări mai complexe, își aleg locuri mai bune în sală, își aduc bunicii, frații, colegii. Învață să asculte, să aplaude la final, să respecte efortul artistic. Cresc frumos, iar noi avem privilegiul să asistăm la această transformare. Și poate, fără să știm, contribuim la formarea unei generații mai sensibile și mai înțelepte.
Câtă liniște găsiți în lucrurile mici, departe de luminile scenei? Ce face Felicia Filip când nu e pe scenă sau în biroul Operei Comice?
Mă hrănesc din lucrurile simple. O carte bună, o ceașcă de ceai, un colț de natură, o conversație tihnită. Îmi place să ascult muzică, dar și să mă bucur de liniște. Să privesc cerul, să stau cu cei dragi. Viața nu trebuie trăită doar în lumina reflectoarelor. Echilibrul vine din contrast. Din tihnă. Din recunoștință.
Dacă ați putea lăsa un mesaj copilului din fiecare dintre noi, ce i-ați spune?
I-aș spune: „Nu te grăbi să crești. Joacă-te, râzi, visează. Păstrează acea parte din tine care crede în minuni, în bine și în basme. Pentru că acel copil din tine e cel care va ști întotdeauna drumul spre adevăr.”
Discover more from offliner
Subscribe to get the latest posts sent to your email.